Vf Piatra Dragoslavelor – o surpriza cu dus si intors
- iulie 19, 2018
- by
- Visinescu Cati
Prima parte a turei (Vf Leaota cu plecare de la Cantonul Făgețel) o puteți citi aici.
M-am trezit de dimineață super bine dispusă. După o zi de ploaie și udătură, ce poate fi mai bine decât o dimineață uscată și călduroasă? Am lenevit în pat, mi-am luat micul dejun, m-am uitat la poze … Și așteptam să se facă ora 09, pentru a se trezi oamenii și a pleca spre casă. Luasem de ieri decizia ca azi să nu mai facem traseul programat, deoarece prognoza de azi arată mult mai rău ca cea de ieri. Și dacă ieri a turnat, azi … șuvoieste =)))
Când m-am dus în sală de mese, lumea deja terminase de luat micul dejun. Și au hotărât că facem totuși traseul! Plecarea era în 10 minute! M-am uitat la colegii din mașina mea, să vedem dacă ei vor să meargă. Erau și ei nehotărâți …. Până la urmă am spus să încercam. Și dacă nu ne țin puterile, coborâm împreună. O să îmi duc febra musculară la plimbare =)))
__________________________________________________________
Când: mai 2018
Durată: 1 zi
Parteneri de tură: oameni cunoscuţi (Deni, Liviu, Mery, Ioana) şi necunoscuţi
Traseu: sat Dragoslavele – Vf Piatra Dragoslavelor (1.434 m) (marcaj triunghi albastru, lungime traseu 4.4 km, durată traseu 2h 50 min)
Vf Piatra Dragoslavelor – nemarcat – sat Dragoslavele (nemarcat + triunghi albastru, lungime traseu 5.6 km, durată traseu 3h 10 min)
Model traseu: circular
Punct plecare: sat Dragoslavele
Punct sosire: sat Dragoslavele
Dificultate traseu: simplu spre mediu. Pe alocuri e epuizant 🙂
Durată totală traseu: 6 h, cu pauze incluse
Lungime traseu: 11 km
Altitudine minimă/maximă: 692 m (sat Dragoslavele)/ 1.434 m m (Vf Piatra Dragoslavelor)
Urcare/coborâre: +796 m/ -796 m
Stare marcaj: cât de cât bună (pe porțiunile marcate) + nemarcat!!!!
Surse de apă: pompa de apă de la ȋnceputul traseului
_____________________________________________________________
Intrarea în traseu se face de pe partea dreaptă a drumului, unde veți găsi o mică parcare și un set de indicatoare. De acolo se inaintează pe o ulicioară ce urcă ușor printre casele oamenilor, unde veți întâlni și unica sursă de apă de pe traseu – o pompă de culoare albastră. Ne-am făcut plinul la bidoane și am continuat urcușul lin. La un moment dat se ajunge la o bifurcație de drumuri (vârful aflându-se în față, în toată splendoarea lui) și trebuie luat la dreaptă, pe o cărăruie ce se afundă în pădure. Undeva pe un copac există și marcaj, doar că este bine ascuns de coronament și se vede mai greu. Noi urmăm triunghiul albastru 🙂
Poteca este lată, vizibilă, imposibil de ratat. Mergem aproximativ 20 de minute, după care cotim la stânga, intrăm și mai adânc în pădure .. eh, și de aici să te ții! Ne ia în primire o panta prostului, continuată cu alte porțiuni de urcuș susținut. Când am văzut vârful de jos, nimic nu dădea semne că o să fie așa de … înclinată poteca 😀
Sunt unele porțiuni în care marcajul nu este vizibil, a trebuit să balaurim un pic până să găsim drumul corect. Prima astfel de porțiune a fost exact la ieșirea din pădure, pe porțiunea de grohotiș. Muntele ăsta mic are porțiuni de Crai :))) A urcat fiecare pe unde a crezut că este mai accesibil, cu grijă de nu ajungă la baza pantei de-a dura. Ah, și ce panoramă frumoasă ni s-a deschis în fața ochilor! Se vedea satul de unde am plecat, satul învecinat, culmile verzi …mic mic, dar frumos masiv 🙂
Și de aici … da, cum era de așteptat, tot în sus! După o scurtă urcare prin pădure am ieșit în ceea ce credeam a fi un fel de creastă, foarte stâncoasă. Pentru cine a fost, aduce un pic cu porțiunea din Buila Vânturarița, exact înainte de vârf. Pădure în stânga, prăpastie în dreapta…. Traseu în față 🙂 Mă bucuram foarte tare când mă intersectăm cu partea de pădure, afară fiind foarte cald și zăpușeală. Un petec de răcoare face minune pentru moral 🙂
Ultima porțiune a traseului este în gol alpin, în același stil caracteristic de hei-rup! Am luat-o mai încet, știind că sunt aproape de destinație. Mă mai opream din când în când și admiram floricele, panorama, satul de dedesubt. Cum o fi să locuiești acolo, și să ai posibilitatea să urci aici ori de câte ori vrei? Cred că e foarte fain primăvara, când totul e înflorit, să vii și să privești natura cum revine la viață. Sau toamna, când sunt culorile faineee! Cred că e super 😀
Vârful este marcat printr-o cruce înaltă, de care este agățat un steag. Yaaay, am ajuns! Am făcut câteva fotografii, după care ne-am retras un pic mai jos, pe un prag cu panoramă extraordinară, pentru a lua prânzul. Am avut chiat timp să trag un mic pui de somn, neintenționat, dar așa de binefăcător! Parcă mi-am mai revenit! Și nici mușchii nu mă mai dor așa de tare 🙂
Traseul de coborâre este nemarcat. Am urmat o cărăruie prin pădure, am ieșit în luminiș (cumva în spatele masivului) până am ajuns la un drum forestier, ce ne-a adâncit din nou în vegetație. Și au început să apară din nou peisajele cu grohotiș! Noi mergeam pe la baza versantului și am putut observa cum ne-a purtat creasta la dus. Dacă știam ce hău este în partea dreaptă, cred că mergeam cu și mai multă atenție :))))
Într-un final, traseul revine în poteca cea cunoscută, în pădure. E bine, de data asta nu mai urcăm, ci coborâm :)) Îi dăm repede la vale, ieșim în drumul forestier, ajungem din nou la intersecție, apoi la pompa cea albastră și cât ai zice Dragoslavele am fost la mașini. Yaay, am reușit să facem traseul! Și am avut și vreme super bună! Acum la odihnă cu noi, că merităm din plin 🙂
Detalii tehnice:
Traseul pe Google Maps:
Elevația traseului:
3 Comentarii
Andreea B (aradeanca.com)
8th nov. 2018 - 8:19 pmCe frumoasa e zona si cat de faine sunt pozele tale :).
Cati :)
8th nov. 2018 - 8:21 pmMultumesc frumos pentru aprecieri 🙂
Intr-adevar, zona este foarte frumoasa. Si spectaculoasa. Abia astept sa ma intorc, mai sunt trasee de facut pe acolo 🙂
Munții Leaota: vf Vârtoapele la granița dintre iarnă și primăvară - Chitara Călătoare - Călătorii cu cântec
11th mart. 2022 - 10:24 am[…] pe care urma să îl facem sâmbătă l-am mai parcurs o dată, în primăvara lui 2018, pe o căldură infernală. Mi-a lăsat impresia unui traseu destul de dificil – nu […]