Muntii Fagaras – circuit de 5 varfuri intr-o singura zi

Asta e! Ziua în care îmi voi testa noii bocanci! Și nu oriunde, ci în Munții Făgăraș. M-am gândit să fac un circuit foarte scurt, pe deasupra lacului Bâlea, și să îl adaptez în funcție de cum o să mă împac cu încălțările. Dacă merge totul bine, o să dau o fugă până pe Vânătarea lui Buteanu. Dacă nu, o scurtez prin Șaua Caprei. Oricum va fi – vă fi bine!

Îmi propusesem să merg singură în plimbarea mea făgărășească, însă Mircea s-a oferit să mă însoțească. Uuu, super! În doi trece timpul mai repede! Așa că am pornit împreună de la Refugiul Bâlea Tunel, trecând prin tunel, boscorodind oamenii care claxonau (people, nu e ok să hooonc! în tunel, da? Știm că aveți claxoane la mașini, arătați că aveți și decență!) și am ieșit la lacul Bâlea. Și de acolo … tot în sus!

Am început să urcăm ușurel, delicat, fară nici un fel de grabă. La urma urmei, tura de azi este super lejeră, avem timp destul de mers, de povestit și admirat. Așa că mergeam la relanti, cu ochii la peisaj, povestind de de toate. Pentru că vrem și putem 🙂

Yaay, primul vârf de pe ziua de astăzi – Vârful Paltinu! Yu-huuu! Și picioarele sunt ok, întregi, bocancii se comporta exemplar. Îi dam mai departe! Am plecat agale spre creastă, cu o vedere superbă asupra lacului, și ne minunam că deși e doar ora 10, parcarea este deja plină. Și mai sunt multe, multe mașini care se văd venind. Mda, o să fie o zi interesantă pentru cei de pe Transfăgărășan  🙂

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Ne bucurăm de multă liniște – pentru că suntem singurii de pe acest traseu. Și uneori este atât de bine să fii doar tu cu muntele, cu partenerul de drum și cu gândurile tale! Te conectezi mai bine la natură, la moment, parcă simți altfel vântul din plete, pământul sub talpă, peisajul cum iți intră în suflet. Este minunat 😀

Povestea s-a schimbat când am ajuns pe Iezerul Caprei. Sunt mulți oameni în zonă … și vaaaai, cât de fain se vede peisajul! Cred că e prima oară când pot admira Făgărașul în toată splendoarea lui! Se vede pân hăăt, hăăăt departe! Uite Moldoveanu, uite Viștea .. și încă câteva zeci de vârfuri pe care nu le recunosc, dar care se văd atât de bine! Waaaaa, minunaaaat! Eram hipnotizată! M-am prins bine de stâlpul indicator (bătea un vânt de ce smulgea cu tot cu rucsac) și mi-am ațintit ochii în zare, absorbind toată frumusețea. Pentru asta urc, pentru asta fac trasee de ore bune – pentru toată frumusețea pe care o regăsesc aici, în creierii munților. Pentru liniște și pacea pe care o iau cu mine de fiecare dată când cobor. Pentru prietenul meu cel drag – muntele  🙂

• 

• 

Am coborât repede-repede în Șaua Caprei, ca să scăpam de vânt. În șa – multă, multă lume. Toți profită de ziua asta superbă să dea o fuga în zonă. Bocanci check – măi, picioarele mele sunt la spa! Nici o bătătură, nici o rosătură – nimic! Parcă au fost croiți pentru mine! Totul e ok, putem să continuăm – o luăm spre Vânătarea lui Buteanu.Așa, lejer – de plimbărică 🙂

Pe la jumătatea traseului spre vârf ne oprim pentru ceva dulce. Și Mircea îmi spune de un alt vârf din zona – vârful Văiuga. Un nemarcat, care uite – este chiar aici lângă noi. Păi  – și ce mai așteptam? Hai să îi dăm către el! Și așa ne abatem noi de la traseu și facem un mic ocol până la un vârf cu o panoramă spectaculoasă asupra Transfăgărășanului. Când am ajuns acolo sus, parcă nu îmi mai venea să plec, atât de mult îmi plăcea! Stăteam amândoi ca popândăii, cu pletele în vânt, el cu țigara în mână și eu cu aparatul, vrăjiți de atâta frumusețe. Na poftim, luați de priviți poze, că nu vreau doar să mă credeți pe cuvânt 🙂

• 

Am plecat de pe vârf exact la timp – și am ieșit în fața unui grup de 50+ de oameni care urcau pe Vânătare. Parcă era peronul de la Unirii la 7 dimineața =))) Am mers în ritm constant, ca să ne menținem în fata lor …. Și iată-ne pe Vânătarea lui Buteanu, al patrulea vârf pe ziua de astăzi! Yu-huuuuuu! Am făcut câteva fotografii și ne-am așezat iar la admirat creste. E fascinant, nu mă pot opri =)))

• 

• 

• 

• 

• 

De pe Vânătarea lui Buteanu, la o aruncătură de băț, am “aterizat” pe vârful Capra. Oficial, 5 este cel mai mare număr de vârfuri pe care l-am făcut într-o singură zi. Și am atins acest nou record cu bocanci noi, da, aflați la prima lor tură cu mine 😀 Cred că noi o să ne înțelegem foarte, foaaaarte bine 😀

De le vârful Capra am început o coborâre pe nemarcat până în apropierea lacului Capra.  De acolo de sus am văzut în vale elicoperul celor de la Smurd, și speram din tot sufletul să fie doar un exercițiu de antrenament. Din păcate nu a fost așa – un om a căzut de pe creasta Vârtopel-Arpăşel și era în stare destul de gravă. Oh Doamne …. Sper doar să fi bine …

De la lacul Capra am luat-o spre Transfăgărășan, pe triunghi albastru. Un traseu pe care dintotdeaun am vrut să îl fac, și eram tare curioasă unde duce. Este foarte lejer, foarte bine marcat, dar luuuuuung de tot. Însă ai parte de niște priveliști surprinzătoare – cum ar fi o cascadă destul de înaltă pe la jumătatea traseului. Mi-nu-nat!

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Traseul coboară pe Transfăgărășan, la aproape 3 km de refugiu. Ceea ce înseamnă că porțiunea asta de asfalt o să o facem a pied. Asta ai nevoie după o zi pe creste – 3 km de gaze de eșapament =))) drumul era plin, full, bară la bară. Și coada de mașini abia se mișcă. Just for fun, mi-am luat că reper o mașină și i-am reținut numărul, să văd daca reușește să ne întreacă. Și nu a trecut de noi =))

La refugiul Salvamont am întâlnit 2 salvamontiști și am întrebat de omul care a avut accident. Din păcate nu a supraviețuit. Oh Doamne … Mă întristează foarte mult. Și toată experiența asta mă face să respect și mai mult muntele, să îmi respect limitele, să le urmez. Pentru că cine știe, pleci într-o zi la munte, fară să știi că e ultima ta zi pe Pământ. Brrr! Drum lin la ceruri, alpinistule!

La cabană ne-am relaxat și ne-am răcorit cu o bere rece. Am sărbătorit noul meu record și noua pereche de bocanci, cu care am o relație excelentă. Nici o bătătură, nici o rosătură – nimic nimic! Sunt foarte norocoasă! Și abia aștept să mai bat cărările cu ei.

Cheers pentru un început promițător 🙂

• 

Informații traseu

Când: august 2020

Durată: 1 zi

Munţii: Făgăraş

Traseu: Lacul Bâlea – Vf  Paltinu(2.399 m) – Vf Iezerul Caprei (2.417 m) – Şaua Caprei – Vf Văiuga (2.443 m) – Vf Vânătarea lui Buteanu (2.507 m)  – Vf Capra (2.494 m) – Lacul Capra – Transfăgărășan – Refugiul Bâlea Tunel

Durată: 7h 50 min, cu pauze incluse

Lungime: 10.4 km

Traseu detaliat

Lac Balea – Şaua Paltinu – 56m min, 1.25 km

Şaua Paltinu – Vf Iezerul Caprei – 1h 30 min, 1.75 km

(nemarcat) Vf Iezerul Caprei – Şaua Capra – Vf Văiuga – Vf Vânătarea lui Buteanu – Vf Capra – 2h 40 min, 2.10 km

(nemarcat) Vf Capra – Lacul Capra – 1h, 1.3 km

Lacul Capra – Transfăgărășan – 1 h, 1.7 km

Transfăgărășan – Refugiul Bâlea Tunel – 30 min, 2.3 km

Detalii suplimentare

Stare marcaj: traseul este bine marcat, că poziționare, vizibilitate și frecvență

Topografie: Prima parte a traseului (până pe Iezerul Caprei) este pe poteca de pământ şi pietre. Coborârea în Şaua Caprei se face pe pietriş. Urcarea până pe Văiuga este pe potecă de pietriş, pământ şi iarbă. Până pe Vânătarea lui Buteanu este potecă de pământ şi pietre, o cățărare scurtă (aproximativ 3 m) pe stâncă şi apoi potecă stâncoasă. De la Vârful Capra până pe Transfăgărășan se coboară pe iarbă şi potecă de pământ şi stâncă.

Vegetație: Tot traseul are iarbă scurtă – nu există copaci sau arbuşti.

Surse de apă: Lacul Balea, Lacul Capra.