Social media

Sustine Chitara Calatoare.ro

Dacă poveştile mele te-au ajutat (în orice fel), poţi susţine blogul printr-o mică donaţie. Cam cât o cafea de mică. Mulţumesc mult 🙂 !

City-break Bratislava 2022, ziua 3 – grădinile prezidențiale, ziduri vechi de cetate şi mult centru istoric

Iată-ne în a treia (şi ultima) zi de explorare a acestui oraş frumos!

Am început ziua pe terasă, cu un mic dejun copios şi o cafea aburindă. A plouat azi-noapte, iar aerul era foarte răcoros – poate un pic prea răcoros pentru o dimineață de iunie. Dar a fost bine – ne-am încărcat cu răcoare pentru orele toride de după-amiază şi am putut să facem planul pe ziua de azi …. la rece =))) Sunt destul de puține locuri în care vrem să ajungem, şi o vom face pe îndelete, cu multă relaxare la bord. Pentru că e vacanță 🙂

Primul obiectiv către care ne-am îndreptat paşii este Palatul Grassalkovich   – reşedința presedintelui Slovaciei. Este o clădire impunătoare, albă (cred că s-au inspirat de la castel, sâc!) şi .. nevizitabilă, aparent! Noi ne îndreptam foarte încrezătoare către poarta principală, însă avântul ne-a fost tăiat de către un paznic, ce ne-a spus că palatul nu este vizitabil. Singurul loc unde avem acces sunt grădinile. Oh, bummer! Dar mai bine o plimbare în grădină decât nici o plimbare. Aşa că … hai la verdeață!

Grădinile sunt destul de mari şi foarte bine îngrijite. Am găsit băncuțe şi am făcut popas la umbră, ascunzându-ne de căldura ce începea să ne dea târcoale. Am admirat palatul de la distanță – că atât ne era permis –  şi ne-am bucurat de multitudinea de flori aflate în jurul clădirii. E de poveste 🙂

De la palat am luat-o agale către centrul vechi. Am trecut pe la poarta Sf Mihail, care este în renovare, iar paşii ne-au purtat către Piața Centrală. De acolo am luat-o random pe străduțe, fără țintă. Cred că am străbătut locul acesta la pas de vreo 3 sau 4 ori, că deja învățasem ce şi pe unde suntem. Dar pur şi simplu nu ne puteam opri, era prea frumos 🙂

Când căldura a devenit insuportabilă, am căutat răcoarea naturii. Am ajuns la Teatrul Național Slovac şi la Piața Hviezdoslavovo, unde am reuşit să găsim un mic părculeț, cu multă umbră şi fântâni arteziene. O mică oază de bine aproape de centrul orasului 🙂 Ne-am oprit aici pentru a lua prânzul şi ne-am plimbat de-a lungul aleii principale, până la Podul Nou (cel la capătul căruia este UFO-ul). Se pare că am prins o zi de târg, iar printre expozanți erau şi italieni, care aveau … arancini! Yaaay! Îmi plac super mult, aş mânca câte unul în fiecare zi! Ce noroc că pot să mănânc unul aici şi acum, în Slovacia! Miaaam!

După asemenea festin şi încărcate cu răcoare, am pornit către zidurile vechi ale cetății. Traseul pe Google Maps ne ducea lângă una din arterele principale de circulație, pe unde era un trotuar foarte îngust …. Oare chiar pe aici trebuie să o luăm? Oh well.. mergem până la capăt, şi dacă ne înfundăm, ne întoarcem. A mers vreo 5 minute pe acel trotuar de jumatate de persoană … şi am iesit la catedrala Sf Martin, de unde se vedea foarte clar intrarea pe zidurile vechi. Aşa pățeşti când laşi Maps setat pe aventură – aventură îți dă =)))

Plimbarea pe zidurile vechi a fost foarte relaxantă. Erau diferite expoziții de desen/pictură şi din când în când o mică terasă, de unde puteai să admiri strada şi traficul – cu vedere directă la UFO. Cred că am văzut acel turn din toate unghiurile până acum =))

Am încheiat ziua cu o plimbare pe malul Dunării. Am luat faleza la pas şi ne-am bucurat pentru ultima oară de liniştea şi atmosfera acestui loc plin de relaxare. Am cumpărat ceva rapid de la supermarket şi am luat cina pe o băncuță, împreună cu un stol gălăgios de vrăbiuțe, care ne tot dădea târcoale.

Sfârşit perfect de zi şi de aventură!

Răspuns

Notă comentariu

×