Puglia 2025 de iarnă – Trani – apus de soare peste o aventură pugliană

Ultimul oraș vizitat în escapada noastră hibernală din Puglia a fost Trani. Îmi doream să descopăr și un loc nou, pe lângă reîntoarcerile deja familiare în Bari, Polignano a Mare și Ostuni. Așa că am ales un oraș de pe coastă, la o distanță rezonabilă față de Bari – pentru că în acea seară aveam zborul spre casă și ne doream să petrecem mai mult timp plimbându-ne, nu stând în tren. Acestea au fost singurele criterii de selecție. Și, uite-așa, am ajuns în Trani.

Am plecat cu trenul din Gara Centrală Bari, într-o călătorie de aproximativ 40 de minute care a costat 3.9 eur/persoană pe sens. Am coborât într-o gară mică și cochetă (așa cum sunt aproape toate în zonă) și am pornit la pas, fără vreo destinație anume. Ne-am lăsat purtați de străduțe și arhitectură, până ce ne-am trezit pe malul mării, în portul plin-ochi de ambarcațiuni. A fost o surpriză – nu ne așteptam să ajungem atât de repede. Dar, hei, cu atât mai mult timp lângă mare! Big win 😊

Ne-am plimbat agale pe faleză și am făcut o pauză lungă la o cafenea liniștită, unde ne-am bucurat de un cappuccino bueno-bueno, alături de o clătită delicioasă cu ciocolată și portocale. Soarele blând, lipsa turiștilor, tihna locului – toate ne-au făcut să simțim că exact aici trebuia să fim. Cred că încep să prefer din ce în ce mai mult locurile mai puțin aglomerate, unde ai loc să respiri și timp să simți vibe-ul autentic.

Trani nu e genul de oraș în care bifezi multe obiective turistice – dar tocmai asta îl face perfect pentru o zi tihnită. Am ajuns mai întâi la Basilica Cattedrale Maria Santissima Assunta, o bijuterie arhitecturală chiar pe malul mării. Din păcate era închisă, așa că am admirat-o doar pe dinafară. Lângă ea se află Castello Svevo di Trani, iar cum aud cuvântul „castel”, deja sunt acolo =)) Am plătit biletul de intrare (8 euro) și ne-am pierdut o oră (sau mai bine) prin camerele înalte din piatră, pereții masivi și austeri, curtea interioară și zidurile ce par desprinse din alt secol. Totul – doar pentru noi. Un răsfăț.

Cum încă mai aveam chef de plimbare, am continuat spre debarcader și am ajuns până la far. De acolo, priveliștea asupra orașului scăldat în lumină e de poveste. Am lenevit pe stabilopozi, lăsând timpul să se scurgă încet, ca într-un dolce far niente perfect. Șopârlițe la soare. Pe mal de mare. 😊

Foamea ne-a adus înapoi pe faleză, unde am găsit un restaurant mic, cu o terasă intimă, unde ne-am răsfățat cu fructe de mare și paste. Mâncarea e simplă aici – puține ingrediente, dar intens aromate și gătite cu suflet. Și, alături de un Aperol rece, totul capătă un farmec aparte.

Înainte de a ne îndrepta spre gară, am făcut un ultim popas în Villa Comunale. Am rătăcit pe alei, am ajuns până la podul de lângă Arcul Militarilor (Arco dei Militari) și ne-am oprit pentru ultima privire panoramică asupra bisericii, castelului și portului. Soarele cobora ușor și ne-a oferit un apus absolut minunat – cadoul perfect de la Trani pentru finalul escapadei noastre.

Un final liniștit, cald și plin de farmec pentru o aventură pugliană pe care o voi păstra mult timp în suflet 😊.