Sardinia 2023, ziua 1 – bine te-am găsit, Alghero!

Aveam nevoie de o vacanță ….. Ca de fiecare dată, de altfel. Întotdeauna este loc pentru câteva zile de relaxare şi de explorat locuri noi, nu-i aşa? Sau e doar la mine 🙂 ?

Simțeam nevoia oarecum să mă întorc în Italia, însă să merg în alt loc, unde nu am mai fost până acum. Începe să îmi placă această țară – limba, mâncarea, arhitectura, faptul ca pot ajunge destul de repede aici şi bineînțeles cappuccino-ul de dimineață cu croissant, care deja înseamnă o zi de bună-dispoziție J Aşa că am ales să dau o fugă până în Sardinia – despre care doar am auzit. Acum să o şi văd 🙂

Am avut noroc să prind un zbor de zi, astfel încât să pot admira minunata privelişte de la geamul avionului. Încă mă fascinează Pământul văzut de sus, aproape la fel de mult ca prima dată când am avut ocazia să o admir. Stau cu nasul lipit de geam şi cu ochii lipiți de nori. Şi sper să nu mă obişnuiesc vreodată cu senzația 🙂

Când am aterizat, m-a izbit un vânticel plăcut de primăvară. Aici e aşa de cald şi de frumos! Mă bucur că am lăsat ploaia şi frigul la Bucureşti. Sper să se mențină aşa tot sejurul – tare mai am nevoie de un strop de vitamina D şi nişte straturi în minus de haine =)))

Avionul nostru a avut întârziere de aproximativ 2 ore. Am avut mare noroc cu proprietarul unde ne cazăm, deoarece a fost foarte drăguț şi a venit de la aeroport să ne ia. Yay, asta da ospitalitate! Aşa am ajuns mai repede la cazare. Ne-a spus încă de când am rezervat că unde o să stăm noi este în renovare şi sunt schele pe toata fațada clădirii, aşa că nu ne-am mirat când am oprit lângă un şantier în toată regula. Am urcat în apartament, ne-a facut turul, ne-a dat cheile şi dus a fost. Avem o cazare faină, cu vedere la mare şi o bucătărie complet utilată. Primul task al vacanței – să facem o cafea şi să explorăm schelele =))))  Nu am avut până acum plăcerea să mă plimb pe aşa ceva, aşa că am dat o tură scurtă. Interesant sentiment – să te plimbi prin afara clădirii =))

Am lăsat bagajele şi am plecat în explorare. Pentru astăzi nu aveam nici un plan concret de ce vrem să vedem sau unde vrem să ajungem, aşa că am lasat paşii să ne poarte oriunde vor ei. Am pornit plimbarea pe nişte străduțe cochete şi liniştite, pline de acel dolce far niente italienesc – după care am ajuns destul de repede în ceea ce pare a fi centrul lor vechi. Aici sunt  multe magazine, străzile devin din ce în ce mai înguste, iar clădirile se înghesuiesc una în cealaltă, de parcă le-ar fi frig. Are un vibe extrem de cald acest oraş 🙂

Surpriza cea mare a fost când am ajuns pe  zidurile vechii cetăți, la malul mării. Este atât de frumos aiiici! Cred că am stat acolo vreo jumătate de oră, admirând valurile şi locul. Este pur şi simplu minunat 🙂

Am luat zidul vechi la pas, până când am ajuns în port.  Ne-am odihnit şi aici un pic, încărcându-ne cu atmosfera locului. După care am luat-o uşor la pas către cazare, deoarece eram obosiți şi doream să ajungem înapoi imediat ce se lasă seara. Dar nu înainte de a vedea apusul de soare, despre care am citit că este absolut spectaculos. Soare care apune în mare … mmm, de poveste! Speram să avem parte de cel puțin un apus de poveste aici … şi uite că am avut unul încă din prima zi! Nu am cuvinte să descriu frumusețea acestuia, aşa că o sa las fotografiile să vorbească de la sine. Am făcut mult mai multe, şi mi-a fost extrem de greu să selectez doar câteva. Dacă le puneam pe toate, facem un documentar amănunțit al coborârii soarelui în mare =)))))

A fost o zi de poveste 🙂 Mâine o să luăm la explorat oraşul mai amănunțit, să vedem ce minuni descoperim 🙂