Oradea 2023, ziua 3. Un pic de Oradea, un pic de Sibiu
- februarie 12, 2024
- by
- Visinescu Cati
Primele două jurnale le puteţi citi aici şi aici.
Ziua a treia este de tranzit – şi anume lăsăm în urmă Oradea şi îi dăm voiniceşte către Sibiu, unde vom petrece doar o noapte, pentru ca în a patra zi să facem lungul pelerinaj către Bucureşti. Ȋnsă nu am putut pleca din Oradea înainte să vedem cetatea! Nu pot să plec dintr-un oraş cu cetate fără să merg să vizitez, e … nu se poate aşa ceva =))
Când am ajuns, eram singurii la locaţie. Am putut să ne plimbăm în voie prin curtea interioară. Şi .. cam atât! Asta era singura parte vizitabilă din cetate. Toate clădirile erau închise şi erau mai mult sedii de diverse organizaţii, partide şi ONG-uri decât interioare somptuoase şi frumos decorate. Recunosc că am rămas un pic dezamagită de loc, aşteptările mele nu au fost deloc îndeplinite. Dar deloc =))) Aşa că am dat un înconjur de ziduri şi am plecat spre Sibiu.















Drumul până în Sibiu a fost fără peripeţii – ne-am bucurat de autostradă şi de vremea frumoasă. O dată ajunşi în oraş, ne-am luat prima dată cazarea în primire – moment în care am văzut un apus extrem de fain de pe balcon – după care am luat-o la pas spre centru.

Am un sentiment aparte de fiecare dată când ajung în Sibiu. Un fel de zumzet de suflet, o bucurie care se arată doar când sunt aici. Este un oraş superb, în care am foarte multe amintiri – şi cred că toate contribuie la amintirea şi atmosfera sufletească interioară. O să mă bucur la maxim de fiecare moment, deşi stăm o singură seară!
Bineînţeles că am mers în centru, la târgul de Crăciun! Pe care l-am găsit arhiplin. Şi cand zic arhiplin, mă refer la o masă compactă de oameni, care mai mult stătea decât mergea. Noi nu mergeam prin mulţime, mergeam cu mulţimea şi mai ieşeam din când în când pentru a admira diverse. E primul târg pe care îl găsesc atât de aglomerat – de parcă ar fi singurul din Transilvania şi toată lumea a venit aici să petreacă sâmbătă seara =))



















Nu am stat foarte mult (şi totusi… am stat foarte mult =))), era mult prea multă aglomeraţie şi tăia din farmecul sărbătorii. Am mai dat o raită pe strada principală, pe care am găsit-o la fel de plină, dar cel puţin aveai loc să dai din coate. După care am luat-o la pas spre cazare, cu bucuria unei alte zile reuşite. Mâine mai avem doar drumul spre casă, încheind astfel 4 zile de poveste la început de iarnă. A fost minunat 🙂


