Social media

Sustine Chitara Calatoare.ro

Dacă poveştile mele te-au ajutat (în orice fel), poţi susţine blogul printr-o mică donaţie. Cam cât o cafea de mică. Mulţumesc mult 🙂 !

Vinerea Mare in Piatra Mare – aprilie 2019


Cred că ăsta e titlul de jurnal care îmi place cel mai mult – atât de intuitiv, de simplu, de … evident =)))
Aveam două zile libere până de Paște, 2 zile în care la munte se anunță frumos și soare. Aaaargh, nu e de stat în casă! Ia să dau o fugă rapidă până la munte, așa, lejer, de o zi, să îmi reîncarc bateriile înainte de Paște și cântarea de la Costinești! Buuuuun! Unde să merg? Nu am mașină, așa că opțiunile sunt destul de limitate. Pot să fac ceva prin Bucegi sau prin Piatra Mare. Hmmmm… hai în Piatra Mare, nu am mai mers de ceva vreme pe vârf și e un traseul accesibil.  Nu ar trebui să fie multa zăpadă pe traseu – e doar sfârșit de aprilie 🙂
A fost o provocare să mă trezesc la ora … brrrrrr, 4 și un pic. Somn, somn … sooooomn! Am mers teleghidata până la bucătărie și mi-am făcut cafea, am înfulecat repede ceva, am băut licoarea magică și neagră … eh, parca așa e mai bine! Pot să țin ochii deschiși :)))) Și am suficientă energie să ajung până în tren, unde intenționez să trag un pui de somn de toată frumusețea =))) Ceea ce s-a și întâmplat =))
Am coborât în Timișu de Jos, pe o vreme super călduroasă și senină. Yaaay, o să am parte de o super tură! Se anunță niște ploicică mai spre după-amiază, dar sper să mă ocolească cu succes :)))
Am ales să urc pe la canion – să îmi reamintesc cum arată și fară suprapopulație. Mergeam încet, fară grabă, bucurandu-mă de liniște și cântece de păsărele. Aaah, ce bine e când nu sunt oameni pe traseu! Și nu e nimeni care să mă grăbească, să mă zorească, să tragă de mine, să mă împingă de la spate. Libertateeeeee pe poteci 🙂
Am ajuns la intrarea în canion după aproximativ o oră .. și descopăr că este închis! Oh well, s-a dus visul de a escalada scări :))) Bine că exista traseu ocolitor. Heeei-rup! Un pas, și încă un pas, și încă unul … uitasem că prima parte este mai abruptă, cel puțin până când se intersectează cu traseul de coborâre spre ieșirea din canion. Am vrut scări? Ia și urcă :)))


Dacă  nu ați fost până acum singuri într-o pădure, recomand experiența. Mi se pare extraordinar să mergi pe cărare fară grabă, în cântec de pasări și foșnet de frunze. Să simți că ești unul cu natura, că nu ai nevoie de altceva decât de ceea ce ai cu tine în momentul prezent, bucuria parcurgerii traseului – o fi de la natură sau de la Săptămână Mare? Nu contează sursa – se simte așa de bineeee 😀
Primele porțiuni de zăpadă au început să apară, o dată cu înaintatea în altitudine. Am fost nevoită să folosesc bețele și din când în când să fac mici scărițe pentru a urca. Am și colțărașii la mine, pentru orice eventualitate, însă chiar sper să nu îi folosesc astăzi. Chiar vreau să cred că vine primăvara … cu toate că sunt înconjurată de zăpadă, am geacă pe mine și pufoaica în rucsac =)))



Până la cabană am mai făcut aproximativ 2 ore, în mers lejer și cu câteva opriri pentru ceva dulce. Aaaah, finally, doi stropi de odihnă 🙂 Am făcut un popas mai mare pe platou, admirând Brasovul și vârful destinație de astăzi. Aș fi vrut să mănânc ceva mai mult, însă eram conștientă că dacă mă pun acum pe mâncat nu o să mai am nici chef, și nici energie pentru a continua. Aș fi preferat oricând o tolaneala pe iarbă și un puiuț de somn :)))) Așa că o să păstrez festinul pentru la întoarcere. Hai sus, mai e doar o oră 🙂

Traseul te poartă prin pădure încă vreo jumătate de ora, după care se iese la un punct de belvedere. Aaaah, uitasem de stancile astea mari, înainte de a ajunge pe platou! Și de micul pasaj de urcare ce mă duce cu gândul la creasta din Buila Vanturarita! Wow, se vede că nu am mai parcurs traseul ăsta de ceva vreme :))) Am pornit-o voinicește, ocolind limba de zăpadă. Și după ce am ieșit sus … ah, da, partea asta de traseu o recunosc! Se merge pe curbă de nivel până pe vârf 🙂
Era încă multa zăpadă pe platou, așa că am mers cu precauție. Să nu trag o căzătură și o alunecare exact acum, la final :))) Parcurg și ultima panta înainte de finish … și gata, iată-mă pe Piatra Mare!M-am sincronizat perfect cu soarele, care și-a ițit și el capul de după nori! Yu-huuuuuu!


Am făcut pauză de dulcegării și o mini-ședință foto în toată regula. Cu maimuțăreli, dans, hlizit cu toți dinții la cer și zâmbit necontrolat. A fi doar tu pe vârf are avantaje nebănuite =))) Și aș mai fi stat un pic la soare, să prind o pojghiță subțire de bornz, daca nu ar fi început să picure! Ai măăăăă! Până acum a fost cu vreme de vis, iar acum îi dă cu ploaie! Sper să nu apară și blitz-urile cerești, asta ar mai lipsi din ședința foto :)))


Am coborât destul de rapid, cu intenția de a ajunge în pădure. Afara începuse să picure destul de bine, și îmi doream să ajung cât mai repede la cabană, pentru o porție de ceva cald. Și că în poveștile cu Murphy, cum am intrat în pădure, cum s-a oprit ploaia și a dat soarele :)))) Și era un soare cald, plin, de-ți era mai mare dragul să te întinzi pe iarbă. Mai-mai că m-aș întoarce înapoi =)))
M-am oprit la cabană pentru o ciorba delicioasă de cartofi cu tarhon (și mamăăăă, ce bine a intrat după duşuială și efort! Caldă, gustoasă, aromată! Miaaaam!), am făcut poză cu măgărușii (altfel nu se poate!) și am pornit-o spre Timisu de Jos, de data asta luând-o pe Drumul Familiar. E ceva mai lung, dar și mai prietenos cu genunchii. Și coboară, și coboară, și coboară…  la un moment dat mă plictisisem de atâta pădure și foșnet de frunze :))))  Când am ajuns din nou în poiana în Dâmbu Morii, vremea era la fel de frumoasa și însorită că atunci când am plecat dimineața. Nici nu intuiai că sus am tras o repriză de ploaie :)))

Simt nevoia să sărbătoresc cumva tura asta. Hmmm,ceva bun, ceva răcoros … aaaa, știu! Înghețată :))) Și nu cu una, ci cu două, că îmi era super poftă! Aşaaaaa! Sfârșit perfect pentru o tură extraordinară 🙂
Timpi intermediari:

Dâmbu Morii – Canionul 7 Scări: 1 h
Canionul 7 Scări – Cabana Piatra Mare (pe traseul ce ocolește Canionul 7 scări): 2h 20 min
Cabana Piatra Mare – Vârful Piatra Mare: 1 h
Vârful Piatra Mare – Cabana Piatra Mare: 1 h
Cabana Piatra Mare – Dâmbu Morii (pe Drumul Familiar): 2h 15 min
Detalii tură:
__________________________________________________________
Când: aprilie 2019
Durată: 1 zi
Parteneri de tură: amici întâlniți pe traseu
Traseu: Dâmbu Morii – Canionul 7 Scări (aproximativ 950 m) (marcaj bandă galbenă, lungime traseu 4 km, durată traseu 1h)
Canionul 7 Scări – Cabana Piatra Mare (1.628m)  (marcaj bulină roșie, lungime traseu 3.4 km, durată traseu 2j 20 min)
Cabana Piatra Mare – Vf Piatra Mare (1.844m) – Cabana Piatra Mare (marcaj dungă roșie, lungime traseu 4.4 km, durată traseu 2h)
Cabana Piatra Mare – Dâmbu Morii (marcaj dungă roșie și triunghi albastru, lungime traseu 7.86 km, durată traseu 2h 15 min)
Model traseu: circuit
Punct plecare: Dâmbu Morii
Punct sosire: Dâmbu Morii
Dificultate traseu: mediu-dificil, din prisma diferenței mari de nivel
Durată totală traseu: 8h 20 min, cu toate pauzele incluse
Lungime traseu:  19.7 km
Altitudine minimă/maximă: 728 m (Dâmbu Morii)/ 1.844 m (Vf Piatra Mare)  
Urcare/coborâre:  +1.430 m/ -1.430 m
Stare marcaj: traseul este bine marcat, că poziționare, vizibilitate și frecvență.
Surse de apă:  din abundență! Râul ce șerpuiește la Dâmbu Morii, câteva râulețe pe traseul spre Canionul 7 scări, râul ce iese din Canionul 7 Scări, încă un râuleț ce află la aproximativ jumătate de oră de canion (sensul urcare spre Piatra Mare, pe traseul cu bulină roșie, cabana Piatra Mare). Pe drumul familiar nu am identificat nici o sursă de apă.
_____________________________________________________________

Harta traseului:


Traseul pe Google Maps:


Traseul pe Google Earth:


Elevaţia traseului:


4 Comentarii

    Jujea Valentin

    7th mai 2019 - 10:42 am

    Trebuie sa recunosc cum ca nu am ajuns inca pe aici, spre rusinea mea.

    o_O

    Asa ca e musai sa ii vina vremea. Fain scris!

    Cati :)

    7th mai 2019 - 11:08 am

    Buna Valentin,

    E foarte fain masivul Piatra Mare, sunt multe trasee de batut si poteci de umblat. Sa ai drum bun si vreme insorita 🙂

    marian

    4th aug. 2019 - 6:32 am

    Salut. Foarte fain scris. Nu doar canti frumos, dar si scrii frumos. Bravo! Plus: toate detaliile, abea astept sa probez traseul in concediul ce urmeaza in…14, 13, 12… zile!

    Cati :)

    4th aug. 2019 - 9:25 am

    Buna Marian,
    Multumesc de aprecieri 🙂 Vreme buna in concediu si multa rexare! Abia il astept si eu pe al meu :))

Răspuns

Notă comentariu

Despre mine

Bună 🙂 Numele meu este Cătălina, insă toată lumea îmi spune Cati. Sunt pasionată de munte, călătorii, chitară, culori, handmade şi fotografie. Am început acest blog în 2013, din dorinţa de a ajuta oamenii să îşi descopere propria pasiune pentru călătorii şi a oferi informaţii celor ce doresc să facă trasee montane.
Ȋţi urez bun venit în cercul meu de poveşti! Şi mulţumesc pentru vizită 🙂

Sustine Chitara Calatoare

Sustine Chitara Calatoare.ro

Dacă poveştile mele te-au ajutat (în orice fel), poţi susţine blogul printr-o mică donaţie. Cam cât o cafea de mică. Mulţumesc mult 🙂 !

Social

Arhive

×