Concediu 2018 – zilele 11-13 – Torino

Jurnalul zilei a zecea îl puteți citi aici. 

A fost o adevărată aventură să ajung la Torino, cu o mână bandajată și doi rucsaci de 60, respectiv 22 de litri plini ochi. Dar am reușit 🙂 Autocarul m-a lăsat într-o zonă oarecum industrială a orașului, într-o căldură infernală. Bine că nu am mult de mers până la cazare 🙂 

Mi-am luat cazare prin AirBnb și stau într-un apartament micuț, aflat la parter, într-o curte interioară a unui bloc. Are tot ce trebuie, mai puțin … aer condiționat. Și afara sunt cel puțin 35 de grade. Ah, sper că micul ventilator să facă față! Dacă nu …. o să slăbesc 10 kg și 2 litri de apă pe zi =))) 

După ce m-am cazat am plecat im recunoaștere – să văd unde sunt magazinele, stațiile de autobuz, locul de unde îmi pot lua un cappucinno dimineața (it’’s a must!!) și să localizez o farmacie – trebuie să îmi iau antibioticele pentru mână, fașele de bandajat și leucoplast. Am mare noroc că nu mă doare operația, și daca sunt atentă la mână să nu o lovesc, totul o să fie bine! Am noroc că știu să îmi îngrijesc rana și am scapăt de niște vizite pe la spitalele torineze 🙂 

Seara am petrecut-o plimbandu-mă prin piața mare. Foarte puțin, așa,că să iau pulsul orașului. O să fie interesant să mă plimb pe aici 🙂 

După un mic dejun copios, mi-am luat rucsacul cel mic, sandalele în picioare (ah, și e așa de bine să port sandale după 10 zile de bocanci! Parcă respiră piciorul!!!) și m-am dus tot în piața mare. Mi-am luat o hartă de la un infopoint și m-am pus pe studiat. Hmm….. staai o secundă! Există un muzeu al muntelui în Torino? Oooh da, vreau să merg să îl văd! E musai! Și azi! 😀 

Până la muzeu am traversat o zonă foarte faină a orașului (cu multe piațete și un râu), am traversat un parc și am urcat un ditamai dealul. Muzeul ăsta nu se lasă descoperit așa ușor 🙂 Când am ajuns sus, am văzut cea mai faină panorama a orașului la picioarele mele! Eeeh, așa da muzeu, cu vedere inclusă 😀 Oricum ajunsesem un pic prea devreme, am admirat panorama jumătate de oră până când s-a deschis 😉 

Am petrecut cam două ore și un pic în muzeu, și îl recomand cu căldură! Sunt povești și exponate despre expediții pe opt miari, schiuri, am putut admira refugii montane vechi, să văd frânturi de filme legate de expediții, filme inspirate din aventurile temerarilor ce s-au încumetat să atingă imposibilul. E fascinant 🙂 

Următoarea destinație a zilei de astăzi a fost Muzeul Cinematografiei. Nu sunt eu pasionată de filme, însă când toată lumea îl recomanda, înseamnă că este ceva acolo de văzut. Și aaah, chiar a fost! Locul asta este minunat! M-am putut plimba prin decoruri de film din toate epocile (Egipt, Vestul sălbatic, anii’50), să văd frânturi de filme foarte bune, să ascult muzică și istorie, să văd recuzita, să mă proiectez în propriul meu film… și la final să urc până în vârful clădirii, pentru a putea admira Torino de sus. E o experiență fantastică 😀 

Ultima oprire a zilei de astăzi a fost Palazzo Reale (palatul regal). Nu arată extraordinar din afara, însă înăuntru .. wow, o minunăție! O casă demnă de o familie regală 🙂 Mi-au plăcut foarte mult unele tablouri, foarte detaliat pictate, sala armurilor și tronul. Hmmmm, șeful meu a spus e posibil să ne schimbe scaunele la muncă. Să îi trimit o poză cu ceea ce aș vrea ? Cred că aș lucra foarte bine pe un jilț de mătase =))) 

Seara am petrecut-o în liniștea apartamentului, cu un film italian și o bere rece. Ah, ce bine prinde relaxarea asta 🙂 

Azi am spus să încerc ceva nou – și m-am dus la muzeul egiptean. Orașul ăsta a fost extrem de surprinzător până acum, poate cine știe? O să îmi placă și aici. Și .. daa, e fantastic! Nu sunt pasionată de cultura egipteană sau de istorie, dar m-au captivat poveștile, exponatele, pisicile mumificate, sarcofagele, desenele, legendele, uneltele, bijuteriile. Îl recomand 🙂 

Restul zilei l-am petrecut hoinărind, luând orașul la pas și pierzandu-mă pe străduțe. M-am urcat în Turneul Catedralei, pentru a vedea din nou orașul de la înălțime, am dat întâmplător de biserica în care se tine giulgiul Mântuitorului (nici nu știam că este la Torino!) și m-am odihnit într-un parc. Sfârșit perfect de concediu! 

Mâine o să pornesc spre casă, cu tolba plină de amintiri și povesti. Și niște lecții de viață care sper să mă țină … well… toată viața 🙂