Social media

Sustine Chitara Calatoare.ro

Dacă poveştile mele te-au ajutat (în orice fel), poţi susţine blogul printr-o mică donaţie. Cam cât o cafea de mică. Mulţumesc mult 🙂 !

Munții Baiului: de la Azuga până pe creastă

Am fost oarecum în conflict intern când am decis să merg în tura asta. Pe de o parte îmi doream să ajung la munte, pentru că mereu îmi este dor de munte și de bălăurit pe creste. Pe cealaltă parte, la 20:00 trebuia să fiu în București, pentru unul din rarele concerte ale trupei Focul Viu – poate singura trupă românească la care aș merge săptămânal =)))  Și pentru că nu mă puteam decide, am ales să ajustez tura astfel încât să îmi permită întoarcerea în timp rezonabil. O să mergem în Baiului, din Azuga, până pe Baiul Mare (asta era destinația finală setată), și dacă nu ne mai ajunge timpul o să coborâm cu telegondola. Sună bine 🙂

Partener în această tură mi-a fost Cătălin – cel mai bun partener de călătorie pe care îl pot avea. Am plecat cu mașina dis-de-dimineață din București, pentru a prinde cât mai puțină aglomerație și a avea cât mai mult timp la dispoziție. Am parcat bolidul în Azuga, ne-am echipat și am plecat spre locul de intrare în traseu – care acum este un pic mai greu de recunoscut, cu toate defrișările din zonă. Reușim să îl găsim (alături de un semn mare de accesul interzis =))) și începem să urcăm prin pădure. E așa de plăcut să las agitația urbană și să mă afund în liniștea naturii! Atunci îmi dau seama cât îmi lipsește partea de non-agitație 🙂

Traseul este unul destul de lejer. Suntem doar noi doi pe poteca ce şerpuieşte lin prin pădure. Ba o fotografie, ba o poveste, ba o mirare – și timpul curge liniștit pe lângă noi, în ritmul pașilor de pe cărare.  Este atât de frumos aici 🙂

Când am părăsit adăpostul pădurii și am ajuns pe creastă, am avut parte de o primă întâlnire cu panorama Bucegilor. Ah, și cât de dor mi-a fost de ea! O știu de ultima dată când am ajuns în zonă, până pe Baiul Mare, și am rămas extrem de impresionată de cât de frumos se vede. Eh, uite că mă bucur încă o dată de ea – de data asta cu un pic de nor pudrat pe creste și o atmosferă de iarnă bacoviană. Tristă, însă atât de frumoasă!

Ne-am echipat să înfruntăm vântul care ne biciuia și i-am dat voinicește către pârtia Sorica, pe care am găsit-o plină de schiori. Am ocolit cu grijă și ne-am continuat drumul pe creastă, cu un ochi la traseu și cu altul în zare. Se vedeau norii grei și gri cum scuturau șiroaie de ploaie, iar vântul îi mâna către noi. Eh, dacă ne prind și pe noi în plânsul lor, vedem atunci ce facem. Momentan e uscat și bine. Putem să îi dăm mai departe!

Pe creastă mai era încă zăpadă  – până undeva deasupra gleznelor. Se putea merge bine, nu aveam nevoie de gheruțe. Înaintăm în liniște, dând bineţe celor câțiva aventurieri care au avut aceeași idee ca noi – să petreacă ziua de sâmbătă pe creasta Baiului. Pe măsură ce urcam în altitudine, am intrat (la propriu) cu capul în nori. La început timid, după care din ce în ce mai mult, până când ne-am trezit într-o mare de alb.  Alb de la zăpadă, alb de la nori – parcă pluteam, nu alta =))) Faină senzație =))

Când am ajuns la intersecția cu culmea Zamora, am decis că să nu mai continuăm. Nu are rost să mergem încă o oră și un pic prin aproape white-out, doar ca să spunem că am ajuns pe vârf. Dacă nu vrea să le lase văzut, este ok. Revenim cu alta ocazie 🙂 Așa că am luat-o la pas înapoi, pe cărarea cunoscută, până la stația de telecabină. Am coborât până în Azuga, în partea cealaltă a orașului față de unde am lăsat mașina, și am luat-o la pas domol până la bolid. Uite așa am vizitat și Azuga =)))

Și da, am ajuns în timp în București pentru un concert foarte fain Focul Viu. A fost un final perfect de zi 🙂

Informații traseu

Când: februarie 2024

Durată: 1 zi

Traseu: Azuga – Telegondola Azuga – creasta Baiului – intersecție cu culmea Zamora – telegondola Azuga

Durată: 3h 45 min (fără pauze)/ 4h 45 min (cu pauze)

Lungime: 13.5 km

  • Model traseu: liniar
  • Sezonalitate traseu: recomandat pentru trei sezoane, cu echipament adecvat
  • Punct plecare: Azuga
  • Punct sosire: Azuga
  • Dificultate traseu: mediu
  • Porțiuni tehnice: traseul nu prezintă porțiuni tehnice
  • Echipament recomandat: bocanci cu talpă aderentă, pantaloni de munte (nu blugi), bluză de corp tehnică, geacă impermeabilă/windproof, polar, buff/ceva de pus pe cap, ochelari de soare, cremă de soare, trusă de prim ajutor, minim 2 l apă
  • Altitudine minimă: 898 m (Azuga)
  • Altitudine maximă: 1.761 m (creasta Baiului)
  • Diferență pozitivă de nivel: +1.017 m

Traseu detaliat

triunghi albastru Azuga – Telegondola Azuga: 1h 30 min, 5.5 km

cruce rosie Telegondola Azuga – intersecție cu culmea Zamora și retur: 2h 15 min 8 km

Observație: timpii sunt aproximativi și includ doar partea de mișcare, nu și pauzele luate pe traseu.

Detalii suplimentare

Stare marcaj: marcajele sunt bine poziționate, atât ca frecvență cât și ca vizibilitate.

Topografie: tot traseul este pe potecă de pământ și piatră.

Vegetație: prima parte a traseului este prin pădure. La ieșirea în creastă este vegetație scurtă.

Surse de apă: Azuga, un chioșc la Telegondola.

1 Comentariu

    Creasta Baiului, de la Azuga la Comarnic - Chitara Călătoare - Călătorii cu cântec

    30th iun. 2024 - 8:15 pm

    […] Prima parte a traseului îmi este familiară, deoarece am făcut-o acum câteva luni, într-o tură până pe Baiul Mare care s-a terminat mai repede decât anticipasem. Atunci era zăpadă și frig, […]

Răspuns

Notă comentariu

×