Făgăraș: La revedere, Suru!

Primele două zile de aventură le puteți citi aici și aici.

În ultima zi din tură ne-am trezit devreme, cu gândul să coborâm repede și să prindem cât mai puțină aglomerație pe șosele. Ei bine… A fost un plan foarte frumos! La ora 7, când am coborât noi din pat, era o ceață de o tăiai cu cuțitul și o ploaie măruntă, mocănească, care îți intra până la piele, indiferent de ceea ce aveai pe tine. Ploaie care în scurt timp s-a transformat în torențială, de nu mai știam de unde vine atâta apă. Puteam alege să ne punem în mișcare și să ajungem singuri ciuciulete la mașini, sau să mai așteptăm și poate ne surâde norocul. Am ales să așteptăm.

Am mâncat un mic dejun copios și foarte bun, am băut ceai, am jucat niște cărți, am mai jucat niște cărți… ploaia era la fel de consecventă și de îndârjită. Dacă o mai ține așa, în curând o să fie nevoie să învățăm să înotăm, mergem la vale cu valul de zece =)))) Mai stăm un pic, mai jucăm o carte, mai ieșim afară, mai bem un ceai… și până la urmă vremea se îndură de noi și ploaia încetinește, suficient cât să fie decent să cobori fără să ajungi la mașină ca proaspăt ieșit din duș. Acum este momentul să pornim la drum!

Facem repede o fotografie de grup și ne punem în mișcare, coborând tot ceea ce am urcat în prima zi. Mergeam încet și cu grijă, având grijă să nu alunecăm pe poteca umedă și plină de frunze. Din când în când ne mai opream să vedem câte o salamandră sau câte o ciupercă proaspăt ieșită pe potecă, după care îi dădeam din nou încet la vale.

Nu știu de ce, dar traseul de întors mi s-a părut ceva mai scurt decât cel de dus. Poate deoarece rucsacul este mai ușor, poate că am avut mai multe de admirat – cine știe? Cert e că atunci când am ieșit din pădure și am văzut Sebeșul înconjurat de verde crud, știam că aproape am ajuns la mașină. Am coborât agale și ultima porțiune, am ajuns rapid la locul de pornire și ne-am îmbarcat cu destinația București, cu amintirea unei ture absolut perfecte 😊

Suru, ai fost minunat!

Informații traseu

Când: iunie 2025
Durată: 3 zile (aici am povestit doar a treia zi)
Traseu ziua 3: Cabana Suru (1.450 m) – Muchia Moașei – Sebeșu de Sus
Durată totală: 2h 10 min (fără pauze) / 2h 30 min (cu pauze)
Lungime totală: 9 km

Traseu detaliat

Sebeșu de Sus – Muchia Moașei – Cabana Suru – Muchia Moașei – Sebeșu de Sus: 2h 10min, 9 km

Observație: timpii sunt aproximativi și includ doar partea de mișcare, nu și pauzele luate pe traseu.

Detalii suplimentare

Stare marcaj: marcajele sunt bine poziționate, atât ca frecvență, cât și ca vizibilitate.

Topografie: majoritatea traseului este pe potecă de pământ și piatră.

Vegetație: majoritatea traseului este prin pădure, cu scurte ieșiri în luminișuri.

Surse de apă: nu am identificat nici o sursă de apă.

Mai multe detalii despre Cabana Suru pe site-ul oficial.

Lista de prețuri de la Cabana Suru, iunie 2025: